Vis albastru

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de FLORIN LEAHU 

De un frumos
albastru este nemărginitul cer;
amurgul îmi pare de un albastru
ameninţător
ce se depărtează de văzduh,
apropiindu-se,
încet,
de Pământ.


Albaştri sunt pomii - mă-ncredinţează văzul -
albastre casele. Oamenii
ce vorbesc si gândesc în albastru,
sunt la fel de albaştri
ca şi străzile
din albastrul oraş.


Albaştrii ochi ai frumoasei iubite,
cu vrajă albastră mă-nvăluiesc
şi mă fac fericit;
dar faţa ei albastră mă-nspăimântă,
albastrele-i haine,
la fel de albastre ca noaptea,
mă sperie... dar
şi eu sunt, vai!
de aceeaşi nuanţă albastră.
Albastrele păsări cu triluri albastre
cântă.
şi banca pe care stăm
este la fel
de albastră ca parcul...
numai apa din lac nu este
ALBASTRĂ!!!...
Pe ea pluteşte o barcă - albastru vis!
Transpirat,
mă trezesc...